COLEGIUL NAŢIONAL “MIRCEA CEL BĂTRÂN”
RÂMNICU VÂLCEA, VÂLCEA
CU TEXTUL LITERAR - LA GRĂMĂTIC CONCURS INTERJUDEŢEAN - CONCURS DE GRAMATICĂ -
Nr. înregistrare: 7323/19.XI.2009
AVIZAT
INSPECTOR ŞCOLAR GENERAL,
PROFESOR GABRIELA ANA ENE
AVIZAT,
INSPECTOR DE SPECIALITATE, Profesor de limba şi literatura română ANA-MARIA FLOROIU
Nr. înregistrare: 2071/30.X.2009
AVIZAT DIRECTOR,Prof. dr. CĂTĂLIN PANĂ
CU TEXTUL LITERAR - LA GRĂMĂTIC
CONCURS INTERJUDEŢEAN DE GRAMATICĂ
ARGUMENT
Motto:
„A vorbi despre limba în care gândeşti,a gândi gândire nu se poate face decât numai într-o limbă-în cazul nostru a vorbi despre limba română este o duminică.
Ce patrie minunată este această limbă! este patria de pământ şi de piatră (…)
Numele patriei este tot o patrie. O patrie fără nume nu este patrie.
Limba română este patria mea.”
(Nichita Stănescu)
… şi atunci profesorul de limba română nu poate decât să descopere rând pe rând frumuseţile limbii, ale acestei patrii ce vine dintr-un „illo tempore”, o patrie atemporală, care se prelungeşte în infinit, în dinamica ei fantastică, de schimbări şi provocări continue.
De ce UN CONCURS DE GRAMATICĂ?… o întrebare justificată… iar a o argumenta înseamnă întoarcerea la origini, pentru că toate faptele de limbă conduc la „a comunica” corect şi coerent, logic şi fluent.
Cine vorbeşte comunică şi se comunică. O face pentru alţii şi o face pentru el şi nu o poate face fără limba română. Ca principal factor de comunicare, limba cristalizează istoria, evoluţia şi conţinutul culturii naţionale, fiind, în acelaşi timp, un element esenţial în definirea unei naţiuni. Limba şi cultura sunt noţiuni legate; fără cultură un popor n-ar exista; fără o limbă, acesta şi-ar pierde fiinţa naţională. Limba înnobilează Fiinţa, dă sens raţiunii de a fi a unui popor, ne îmbogăţeşte spiritual, fiind o moştenire sfântă pentru fiecare generaţie.
Ca disciplină fundamentală, studiul limbii române mijloceşte o largă gamă de procese ale cunoaşterii şi ale formării elevilor. Cultivarea limbii române contribuie la modelarea spiritualităţii elevilor, la dezvoltarea capacităţii de imaginare şi reprezentare, în actul de elaborare şi redare a comunicării.
În acest sens, concursul nostru asociază aspectul descriptiv cu perspectiva funcţională asupra limbii, a cărei componentă principală o constituie raportarea la procesul de comunicare: faptul gramatical este privit nu numai din punctul de vedere al statutului pe care i-l conferă poziţia în sistem, ci şi sub aspectul utilizării în activitatea de transmitere a informaţiei. Concursul “CU TEXTUL LITERAR - LA GRĂMĂTIC” aduce o abordare funcţională şi aplicativă a faptelor de limbă, în calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea unei comunicări corecte şi eficiente. În acest sens, propunem elevilor şi profesorilor un concurs în care subiectele vor fi formulate pe itemi diverşi : exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de grupare, de motivare, de descriere, de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcţie). Elevii trebuie puşi în situaţia să observe ceea ce este general şi, în acelaşi timp, caracteristic pentru limbă, şi nu probleme controversate sau excepţiile de la regulile de bază ale limbii.
Scopul principal urmărit de acest concurs nu este memorarea mecanică de reguli şi definiţii, ci dobândirea de competenţe în utilizarea corectă a limbii române, atât în comunicarea orală, cât şi în cea scrisă.
Este firesc şi util să avem permanent în vedere unitatea dintre cele două laturi ale materiei: limba şi literatura română, o idee reflectată în acest concurs prin raportarea faptelor de limbă la un text literar. Materia noastră presupune nu numai un volum foarte mare de lucru, dar şi posibilitatea de a rămâne mereu cu sufletul proaspăt în faţa fenomenului cultural în general, şi al celui literar şi gramatical, în special, pentru a transmite elevilor nu numai cunoştinţe, ci şi înfiorarea personală în faţa frumosului artistic găsit în literatură, dar şi în frumuseţea originară a limbii... „La început a fost CUVÂNTUL”.
Să nu uităm că aproape unanim şi astăzi, în epoca tehnologizării şi informatizării, elevii consideră „româna” una dintre cele mai plăcute materii. În condiţiile în care cererea socială propune mai puţini filologi, să încercăm să facem din fiecare elev al nostru un filolog, în sensul etimologic al cuvântului; ideal tangibil şi necesar în lumea în care trăim.
Să nu uităm că am iniţiat acest concurs pentru ca elevii să înţeleagă marea bogăţie şi mobilitate a limbii noastre, pentru a găsi „oul de sub cuvânt”, într-o vindecare a limbii române... de aici şi titlul propus, cu umor oltenesc, sorescian filtrat în simplitate, ce ne trimite la un vindecător al Cuvântului.
A. APLICANTUL:
COLEGIUL NAŢIONAL “MIRCEA CEL BĂTRÂN”
RÂMNICU VÂLCEA, VÂLCEA
PROPUNĂTORUL CONCURSULUI :
PROFESOR DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
SIMONA TĂMAŞ
ORGANIZATORII ŞI COORDONATORII CONCURSULUI:
■ INSPECTOR DE SPECIALITATE
PROF. ANA-MARIA FLOROIU
■ RESPONSABIL CATEDRĂ PROF. SIMONA TĂMAŞ
PROFESORII DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ DE LA CNMB:
BUŞE MIHAI
CONSTANTIN NICOLETA
CONSTANTINESCU LAVINIA
CONSTANTINESCU MIHAELA
CRIŞAN ILEANA
CULINOVSCHI SORINA
MĂNESCU LUMINIŢA
OPREA GEANINA
RANCEA IOAN
ŢANEA MIRELA MARIA
COLABORATORI:
1. PROF. CRISTIAN ALEXANDRESCU, gradul I COLEGIUL TEHNIC ENERGETIC
2. PROF. AMELIA BARBU, gradul I COLEGIUL TEHNIC FORESTIER
3. PROF. ISABELLA IONIŢĂ, gradul I COLEGIUL NAŢIONAL “ALEXANDRU LAHOVARI”
4. PROF. MAGADALENA MANU, gradul I COLEGIUL NAŢIONAL DE INFORMATICĂ “MATEI BASARAB”
5. PROF. ALINA MIHĂILESCU, gradul I COLEGIUL DE INFORMATICĂ “MATEI BASARAB”
6. PROF. CAMELIA REICHER, gradul I SEMINARUL TEOLOGIC
7. PROF. FLORINA SOARE, gradul I ŞCOALA CU CLASELE I-VIII “TAKE IONESCU”
8. BIBLIOTECAR CNMB – GEORGIANA PANĂ
9. BIBLIOTECAR CNMB – VALERICA PĂUNOIU
- Persoană de contact: PROFESOR DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ, SIMONA TĂMAŞ
Nr. telefon: 0746250865, E-mail: itamas70@yahoo.com
Grup ţintă: Elevii din ciclul gimnazial (V-VIII)
DATA CONCURSULUI: 20 martie 2010
CORECTAREA LUCRĂRILOR: 20 martie 2010(între orele 12 - 17)
AFIŞAREA REZULTATELOR 1: 20 martie 2010(după orele 17)
FESTIVITATEA DE PREMIERE: 20 martie 2010(după orele 18)
SALA DE FESTIVITĂŢI A COLEGIULUI NAŢIONAL „MIRCEA CEL BĂTRÂN”
AFIŞAREA REZULTATELOR 2: 21 martie 2010
www.olimpiade.ro
www.didactic.ro
site-ul şcolii
B. REGULAMENTUL:Concursul se adresează elevilor din ciclul gimnazial.
Forma de participare:
Pentru organizarea eficientă a concursului, vă rugăm (pe cei din judeţ şi din alte judeţe să trimiteţi fişa de înscriere la adresa de e-mail: itamas70@yahoo.com, conform anexei; de asemenea, dacă doriţi să veniţi cu o zi înainte, trebuie să ne contactaţi – fie la adresa de e-mail de mai sus, fie la nr. de telefon: 0746250865, prof. Simona Tămaş, după orele 20 – oferim cazare la cămin şi masă, la o sumă rezonabilă - 35 lei) să completaţi cu mare atenţie numele şi prenumele elevului, clasa, profesorul coordonator. De asemenea, vă rugăm să trimiteţi taxa de concurs în perioada 8-17 martie (şi fişa cu elevii participanţi, pe adresa de e-mail specificată mai sus) pe adresa: str. Henri Coandă, nr. 18, bl. P 4, sc. A, et. IV, ap. 9, Râmnicu Vâlcea, Vâlcea, pt. Tămaş Simona-Nicoleta
Elevii se vor prezenta în ziua concursului, în intervalul 9 - 9,30, la Colegiul Naţional “Mircea cel Bătrân”, Râmnicu Vâlcea, Vâlcea, strada Carol I, nr. 41 (lângă Episcopie – reper pentru cei din afara judeţului).
Concursul va începe la ora 10, dar prezenţa elevilor se va face la ora 9.
Concursul nu are sponsori, din această cauză, cei care doresc să participe plătesc 10 lei.
■ TAXĂ DE CONCURS: 10 LEI
PRECIZĂRI:
1. Se vor acorda premiul I, II, III şi menţiuni pentru fiecare clasă din ciclul gimnazial (clasa a V-a, a VI-a, a VII-a, a VIII-a), 20% din numărul de participanţi.
2. Se eliberează ADEVERINŢE pentru cadrele didactice coordonatoare, pentru profesorii însoţitori şi pentru corectori. Profesorii care însoţesc elevii vor fi coptaţi la corectare – dacă doresc – atât cei din judeţ, cât şi cei din alte judeţe.
3. Vă rugăm să completaţi fişa de la ANEXA 1 şi să o trimiteţi pe adresa:
itamas70@yahoo.com
4. Vă propunem în ANEXA 2 programa concursului pentru toate clasele gimnaziale care se pot înscrie în concurs.
5. Vă recomandăm să pregătiţi elevii, conform programei de concurs şi având ca model varianta de subiecte de la ANEXA 3.
ANEXA 1
FIŞĂ DE ÎNSCRIERE
CONCURS INTERJUDEŢEAN
Unitatea şcolară:
Adresa unităţii şcolare (localitate, stradă, judeţ):
Cadru didactic participant:
Numele şi prenumele:
Specialitatea:
ELEVII ÎNSCRIŞI ÎN CONCURS
Nr.crt. NUMELE şi PRENUMELE elevului / elevei Clasa Profesor coordonator Profesor însoţitor
..............................................
ANEXA 2
PROGRAMA CONCURSULUI
1. FONETICA:
■ sunetul; litera; corespondenţa dintre ele;
■ sunetele limbii române: vocale, consoane, semivocale;
■ diftongi, triftongi, vocale în hiat;
■ transcrierea fonetică a cuvintelor;
■ grupuri de sunete / litere;
■ despărţirea în silabe;
■ accentul.
2. LEXICUL:
■ vocabularul limbii române;
■ cuvântul – unitate de bază a vocabularului; semnificat şi semnificant;
■ mijlocul intern de îmbogăţire a vocabularului: derivarea;
■ derivarea cu sufix, derivarea cu prefix, derivarea parasintetică;
■ cuvânt de bază;
■ rădăcina (radicalul);
■ sufixe şi prefixe;
■ sinonime;
■ antonime.
3. MORFOLOGIA:
■ Părţile de vorbire flexibile
1. VERBUL
■ conjugarea verbelor (conjugarea I, conjugarea a II-a, conjugarea a III-a, conjugarea a IV-a)
■ moduri personale şi nepersonale:
moduri personale
indicativ, conjunctiv, condiţional-optativ, imperativ
moduri nepersonale
infinitiv, gerunziu, participiu, supin
■ timpurile modurilor personale şi nepersonale:
moduri personale:
timpurile modului indicativ: prezent, trecut şi viitor
trecut: imperfect, perfect compus, perfect simplu, mai-mult-ca-perfect
viitor: viitor anterior, viitor popular
■ funcţiile sintactice ale verbelor la moduri personale (predicat verbal şi predicat nominal);
■ funcţiile sintactice ale verbelor la moduri nepersonale:
subiect
complemente necircumstanţiale - direct, indirect –
complemente circumstanţiale – de loc, de timp, de mod
atribut verbal
nume predicativ
valoarea adjectivală a verbelor la participiu şi gerunziu:
atribut adjectival şi nume predicativ
– acordul cu substantivul determinat în gen, număr şi caz
■ verbul copulativ “a fi”.
2. SUBSTANTIVUL
■ categorii gramaticale: gen, număr şi caz
Nominativ: subiect şi nume predicativ
Acuzativ: complemente (direct, indirect, de loc, de timp şi de mod),
atribut substantival prepoziţional, nume predicativ
Dativ: complement indirect
Genitiv: atribut substantival genitival şi nume predicativ
(art. posesiv – genitival: al, a, ai ale)
Vocativ: fără funcţii sintactice
■ categoria determinării: articularea; articolul hotărât, nehotărât, posesiv (genitival).
■ Substituţi ai substantivului
3. PRONUMELE
■ pronumele personal; declinarea pronumelui personal; forme accentuate şi neaccentuate;
■ funcţiile sintactice ale pronumelui personal:
Nominativ: subiect şi nume predicativ
Acuzativ: complemente (direct, indirect, de loc, de timp şi de mod),
atribut pronominal prepoziţional, nume predicativ
Dativ: complement indirect
Genitiv: atribut pronominal genitival şi nume predicativ
(art. posesiv – genitival: al, a, ai ale)
Vocativ: fără funcţii sintactice
■ pronumele personal de politeţe; declinarea pronumelui personal de politeţe; formele de persoana a II-a şi a III-a; forme populare;
■ funcţiile sintactice ale pronumelui personal de politeţe:
Nominativ: subiect şi nume predicativ
Acuzativ: complemente (direct, indirect, de loc, de timp şi de mod),
atribut pronominal prepoziţional, nume predicativ
Dativ: complement indirect
Genitiv: atribut pronominal genitival şi nume predicativ
(art. posesiv – genitival: al, a, ai ale)
Vocativ: fără funcţii sintactice
4. NUMERALUL
■ numeralul ordinal - forme
■ numeralul cardinal propriu-zis – forme
■ valorile numeralului: substantivală şi adjectivală
■ funcţiile numeralului:
- valoare substantivală -
Nominativ: subiect şi nume predicativ
Acuzativ: complemente (direct, indirect, de loc, de timp şi de mod),
atribut prepoziţional, nume predicativ
Dativ: complement indirect
Genitiv: atribut genitival şi nume predicativ
(art. posesiv – genitival: al, a, ai ale)
Vocativ: fără funcţii sintactice
- valoare adjectivală -
atribut adjectival
■ Determinanţii substantivului
5. ADJECTIVUL
■ adjectivul propriu-zis;
■ variabilitatea adjectivului:
variabile
două terminaţii (şi patru forme flexionare / şi trei forme flexionare)
o terminaţie (două forme flexionare)
■ acordul în gen, număr şi caz cu substantivul determinat;
■ funcţiile sintactice ale adjectivului:
atribut adjectival (acord : N. / Ac. / G. / D. / V.)
nume predicativ (întotdeauna în nominativ)
■ gradele de comparaţie / adejective fără grade de comparaţie:
Pozitiv
comparativ (de superioritate, de egalitate şi de inferioritate)
superlativ (relativ – de superioritate şi de inferioritate – şi absolut)
4. SINTAXA:
■ propoziţia principală şi propoziţia secundară;
■ fraza formată din propoziţii principale şi propoziţii secundare;
■ elementele de relaţie în frază: conjuncţiile (simple şi compuse) ;
■ coordonarea prin conjuncţii şi prin juxtapunere;
■ subordonarea;
■ regentă şi subordonată.
- pentru clasa a VI-a: noţiunile din clasa a V-a la care se adaugă capitolele de clasa a VI-a:
I. FONETICA:
■ sunetul; litera; corespondenţa dintre ele;
■ sunetele limbii române: vocale, consoane, semivocale;
■ diftongi, triftongi, vocale în hiat;
■ transcrierea fonetică a cuvintelor;
■ grupuri de sunete / litere;
■ despărţirea în silabe;
■ accentul.
II. LEXICUL:
■ vocabularul limbii române
■ cuvântul – unitate de bază a vocabularului
■ mijlocul intern de îmbogăţire a vocabularului: derivarea;
■derivarea cu sufix, derivarea cu prefix, derivarea parasintetică;
■ cuvânt de bază;
■ rădăcina (radicalul);
■ sufixe şi prefixe;
■ sinonime;
■ antonime;
■ paronime;
■ omonime.
III. MORFOLOGIA:
■ Părţile de vorbire flexibile
1. VERBUL
■ conjugarea verbelor (conjugarea I, conjugarea a II-a, conjugarea a III-a, conjugarea a IV-a)
■ diatezele: activă, reflexivă, pasivă
■ moduri personale şi nepersonale:
moduri personale
indicativ, conjunctiv, condiţional-optativ, imperativ
moduri nepersonale
infinitiv, gerunziu, participiu, supin
■ timpurile modurilor personale şi nepersonale:
moduri personale:
timpurile modului indicativ: prezent, trecut şi viitor
trecut: imperfect, perfect compus, perfect simplu, mai-mult-ca-perfect
viitor: viitor anterior, viitor popular
■ funcţiile sintactice ale verbelor la moduri personale (predicat verbal şi predicat nominal);
■ funcţiile sintactice ale verbelor la moduri nepersonale:
subiect
complemente necircumstanţiale - direct, indirect –
complemente circumstanţiale – de loc, de timp, de mod, de cauză, de scop
atribut verbal
nume predicativ
valoarea adjectivală a verbelor la participiu şi gerunziu:
atribut adjectival şi nume predicativ
– acordul cu substantivul determinat în gen, număr şi caz
■ verbele copulative “a fi, a deveni, a ajunge, a se face, a ieşi, a părea, a însemna, a rămâne”.
2. SUBSTANTIVUL
■ categorii gramaticale: gen, număr şi caz
Nominativ: subiect şi nume predicativ
Acuzativ: complemente (direct, indirect, de agent de loc, de timp şi de mod),
atribut substantival prepoziţional, nume predicativ
Dativ: complement indirect
Funcţii în D. cu subst. precedate de prepoziţii specifice:
complement circ. de mod, atribut subst. prepoziţional, nume predicativ
Genitiv: atribut substantival genitival şi nume predicativ
(art. posesiv – genitival: al, a, ai ale)
Funcţii în G. cu subst. precedate de prepoziţii specifice:
complement circ. de mod, de loc, de timp, atribut subst. prepoziţional, nume predicativ
Vocativ: fără funcţii sintactice
■ categoria determinării: articularea; articolul hotărât, nehotărât, posesiv (genitival).
■ Substituţi ai substantivului
3. PRONUMELE
Pronumele cu forme personale. Adjectivele pronominale.
■ pronumele personal; declinarea pronumelui personal; forme accentuate şi neaccentuate;
■ funcţiile sintactice ale pronumelui personal:
Nominativ: subiect şi nume predicativ
Acuzativ: complemente (direct, indirect, de loc, de timp şi de mod),
atribut pronominal prepoziţional, nume predicativ
Dativ: complement indirect
Atribut pronominal în dativ posesiv
Funcţii în D. cu pronume precedate de prepoziţii specifice:
complement circ. de mod, atribut pronominal prepoziţional, nume predicativ
Genitiv: atribut pronominal genitival şi nume predicativ
(art. posesiv – genitival: al, a, ai ale)
Funcţii în G. cu pronume precedate de prepoziţii specifice:
complement circ. de loc, de timp, atribut pronominal prepoziţional, nume predicativ
Vocativ: fără funcţii sintactice
■ pronumele personal de politeţe; declinarea pronumelui personal de politeţe; formele de persoana a II-a şi a III-a; forme populare;
■ funcţiile sintactice ale pronumelui personal de politeţe:
Nominativ: subiect şi nume predicativ
Acuzativ: complemente (direct, indirect, de loc, de timp şi de mod),
atribut pronominal prepoziţional, nume predicativ
Dativ: complement indirect
Funcţii în D. cu pronume precedate de prepoziţii specifice:
complement circ. de mod, atribut pronominal prepoziţional, nume predicativ
Genitiv: atribut pronominal genitival şi nume predicativ
(art. posesiv – genitival: al, a, ai ale)
Funcţii în G. cu pronume precedate de prepoziţii specifice:
complement circ. de loc, de timp, atribut pronominal prepoziţional, nume predicativ
Vocativ: fără funcţii sintactice
■ pronumele reflexiv :
- formele accentuate şi neaccentuate, proprii, de persoana a III-a
- formele neaccentuate, împrumutate de la pron. personal, pers.I, II, sg. şi pl.
■ funcţiile sintactice ale pronumelui reflexiv:
- forme accentuate:
complement direct
complement indirect
unele complemente circumstanţiale (dacă sensul pronumelui permite ca enunţul să fie logic)
atribut pronominal prepoziţional
nume predicativ
- forme neaccentuate:
fără funcţii sintactice (reflexivitatea totală)
complement direct în acuzativ
complement indirect în dativ
atribut pronominal în dativ posesiv
■ pronumele posesiv şi adjectivul pronominal posesiv
■ formele pronumelui posesiv;
■ funcţiile sintatice ale pronumelui posesiv:
Nominativ: subiect şi nume predicativ
Acuzativ: complemente (direct, indirect, de loc, de timp şi de mod),
atribut pronominal prepoziţional, nume predicativ
Dativ: complement indirect
Funcţii în D. cu pronume precedate de prepoziţii specifice:
complement circ. de mod, atribut pronominal prepoziţional, nume predicativ
Genitiv: atribut pronominal genitival şi nume predicativ
(art. posesiv – genitival: alor)
Funcţii în G. cu pronume precedate de prepoziţii specifice:
complement circ. de loc, de timp, atribut pronominal prepoziţional, nume predicativ
Vocativ: fără funcţii sintactice
■ adjectivul pronominal posesiv, cu funcţia de atribut adjectival
Pronumele cu forme personale. Adjectivele pronominale.
■ pronumele demonstrativ şi adjectivul pronominal demonstrativ
■ formele pronumelui demonstrativ
de apropiere
de depărtare
de identitate
de diferenţiere (de apropiere şi de depărtare)
■ funcţiile sintatice ale pronumelor demonstrative:
Nominativ: subiect, nume predicativ, atribut apoziţional
Acuzativ: complemente (direct, indirect, de loc, de timp şi de mod),
atribut pronominal prepoziţional, nume predicativ
Dativ: complement indirect
Funcţii în D. cu pronume precedate de prepoziţii specifice:
complement circ. de mod, atribut pronominal prepoziţional, nume predicativ
Genitiv: atribut pronominal genitival şi nume predicativ
(art. posesiv – genitival: alor)
Funcţii în G. cu pronume precedate de prepoziţii specifice:
complement circ. de loc, de timp, atribut pronominal prepoziţional, nume predicativ
Vocativ: fără funcţii sintactice
■ adjectivele pronominale demonstrative, cu funcţia de atribut adjectival
4. NUMERALUL
■ numeralul ordinal - forme
■ numeralul cardinal: propriu-zis, fracţionar, colectiv – forme
■ valorile numeralului: substantivală şi adjectivală
■ funcţiile numeralului:
- valoare substantivală -
Nominativ: subiect şi nume predicativ
Acuzativ: complemente (direct, indirect, de loc, de timp şi de mod),
atribut prepoziţional, nume predicativ
Dativ: complement indirect
Funcţii în D. cu numerale precedate de prepoziţii specifice:
complement circ. de mod, atribut prepoziţional, nume predicativ
Genitiv: atribut genitival şi nume predicativ
(art. posesiv – genitival: al, a, ai ale)
Funcţii în G. cu numerale precedate de prepoziţii specifice:
complement circ. de loc, de timp, atribut prepoziţional, nume predicativ
Vocativ: fără funcţii sintactice
- valoare adjectivală -
atribut adjectival
■ Determinanţii substantivului
5. ADJECTIVUL
■ adjectivul propriu-zis;
■ variabilitatea adjectivului:
variabile
două terminaţii (şi patru forme flexionare / şi trei forme flexionare)
o terminaţie (două forme flexionare)
■ acordul în gen, număr şi caz cu substantivul determinat;
■ funcţiile sintactice ale adjectivului:
atribut adjectival (acord : N. / Ac. / G. / D. / V.)
nume predicativ (întotdeauna în nominativ)
■ gradele de comparaţie / adejective fără grade de comparaţie:
Pozitiv
comparativ (de superioritate, de egalitate şi de inferioritate)
superlativ (relativ – de superioritate şi de inferioritate – şi absolut)
■ Părţile de vorbire neflexibile (la nivelul clasei a V-a)
6. Adverbul
■ clasificarea adverbelor după ceea ce exprimă: de loc, de timp, de mod ;
■ clasificarea adverbelor după formă: simple şi compuse;
■ gradele de comparaţie:
Pozitiv
comparativ (de superioritate, de egalitate şi de inferioritate)
superlativ (relativ – de superioritate şi de inferioritate – şi absolut)
- invariabilitatea articolului adjectival (demonstrativ): cel la superlativ relativ
■ funcţiile sintactice ale adverbului / adverbe fără funcţii sintactice:
complemente circumstanţiale: de loc, de timp şi de mod
atribut adverbial
nume predicativ
predicat verbal
7. Interjecţia
■ clasificarea interjecţiilor după ceea ce exprimă: propriu-zise şi onomatopeice ;
■ clasificarea interjecţiilor după formă: simple şi compuse;
■ funcţiile sintactice ale interjecţiilor:
complement circumstanţial de mod
atribut interjecţional
predicat verbal
nume predicativ
mai rar: subiect, complement direct şi indirect
■ interjecţii fără funcţie sintactică.
8. Prepoziţia
■ prepoziţii cu regim de acuzativ;
■ prepoziţii cu regim de dativ;
■ prepoziţii cu regim de genitiv.
9. Conjuncţiile
■ coordonatoare şi subordonatoare;
■ rolul conjuncţiilor coordonatoare în propoziţie şi frază; exemple;
■ rolul conjuncţiilor subordonatoare în frază; exemple.
IV. SINTAXA:
■ propoziţia principală şi propoziţia secundară;
■ fraza formată din propoziţii principale şi propoziţii secundare;
■ elementele de relaţie în frază: conjuncţiile în propoziţie şi frază;
■ coordonarea prin conjuncţii coordonare şi prin juxtapunere; subordonarea;
■ regentă şi subordonată;
■ funcţii sintactice.
- pentru clasa a VII-a:
noţiunile din clasa a VI-a la care se adaugă capitolele de clasa a VII-a:
I. FONETICA:
■ sunetul; litera; corespondenţa dintre ele;
■ sunetele limbii române: vocale, consoane, semivocale;
■ diftongi, triftongi, vocale în hiat;
■ transcrierea fonetică a cuvintelor;
■ grupuri de sunete / litere;
■ despărţirea în silabe;
■ accentul.
II. LEXICUL:
■ vocabularul limbii române
■ cuvântul – unitate de bază a vocabularului
■ mijlocul intern de îmbogăţire a vocabularului: derivarea;
■derivarea cu sufix, derivarea cu prefix, derivarea parasintetică;
■ cuvânt de bază;
■ rădăcina (radicalul);
■ sufixe şi prefixe;
■ sinonime;
■ antonime;
■ paronime;
■ omonime.
III. MORFOLOGIA:
■ Părţile de vorbire flexibile
1. VERBUL. LOCUŢIUNEA VERBALĂ
■ conjugarea verbelor (conjugarea I, conjugarea a II-a, conjugarea a III-a, conjugarea a IV-a)
■ diatezele: activă, reflexivă, pasivă
■ moduri personale şi nepersonale:
moduri personale
indicativ, conjunctiv, condiţional-optativ, imperativ
moduri nepersonale
infinitiv, gerunziu, participiu, supin
■ timpurile modurilor personale şi nepersonale:
moduri personale:
timpurile modului indicativ: prezent, trecut şi viitor
trecut: imperfect, perfect compus, perfect simplu, mai-mult-ca-perfect
viitor: viitor anterior, viitor popular
■ funcţiile sintactice ale verbelor şi locuţiunilor verbale la moduri personale (predicat verbal şi predicat nominal);
■ funcţiile sintactice ale verbelor şi locuţiunilor verbale la moduri nepersonale:
subiect
complemente necircumstanţiale - direct, indirect –
complemente circumstanţiale – de loc, de timp, de mod, de cauză, de scop
atribut verbal
nume predicativ
valoarea adjectivală a verbelor la participiu şi gerunziu:
atribut adjectival şi nume predicativ
– acordul cu substantivul determinat în gen, număr şi caz
■ verbele copulative “a fi, a deveni, a ajunge, a se face, a ieşi, a părea, a însemna, a rămâne”.
2. SUBSTANTIVUL. LOCUŢIUNI SUBSTANTIVALE
■ categorii gramaticale: gen, număr şi caz
Nominativ: subiect, nume predicativ, atribut apoziţional
Acuzativ: complemente (direct, indirect, de agent de loc, de timp şi de mod),
atribut substantival prepoziţional, nume predicativ
Dativ: complement indirect
Funcţii în D. cu subst. precedate de prepoziţii specifice:
complement circ. de mod, atribut subst. prepoziţional, nume predicativ
Genitiv: atribut substantival genitival şi nume predicativ
(art. posesiv – genitival: al, a, ai ale)
Funcţii în G. cu subst. precedate de prepoziţii specifice:
complement circ. de mod, de loc, de timp, atribut subst. prepoziţional, nume predicativ
Vocativ: fără funcţii sintactice
■ categoria determinării: articularea; articolul hotărât, nehotărât, posesiv (genitival).
■ Substituţi ai substantivului
3. PRONUMELE
Pronumele cu forme personale. Adjectivele pronominale.
■ pronumele personal; declinarea pronumelui personal; forme accentuate şi neaccentuate;
■ funcţiile sintactice ale pronumelui personal:
Nominativ: subiect, nume predicativ, atribut apoziţional
Acuzativ: complemente (direct, indirect, de loc, de timp şi de mod),
atribut pronominal prepoziţional, nume predicativ
Dativ: complement indirect
Atribut pronominal în dativ posesiv
Funcţii în D. cu pronume precedate de prepoziţii specifice:
complement circ. de mod, atribut pronominal prepoziţional, nume predicativ
Genitiv: atribut pronominal genitival şi nume predicativ
(art. posesiv – genitival: al, a, ai ale)
Funcţii în G. cu pronume precedate de prepoziţii specifice:
complement circ. de loc, de timp, atribut pronominal prepoziţional, nume predicativ
Vocativ: fără funcţii sintactice
■ pronumele personal de politeţe; declinarea pronumelui personal de politeţe; formele de persoana a II-a şi a III-a; forme populare;
■ funcţiile sintactice ale pronumelui personal de politeţe:
Nominativ: subiect, nume predicativ, atribut apoziţional
Acuzativ: complemente (direct, indirect, de loc, de timp şi de mod),
atribut pronominal prepoziţional, nume predicativ
Dativ: complement indirect
Funcţii în D. cu pronume precedate de prepoziţii specifice:
complement circ. de mod, atribut pronominal prepoziţional, nume predicativ
Genitiv: atribut pronominal genitival şi nume predicativ
(art. posesiv – genitival: al, a, ai ale)
Funcţii în G. cu pronume precedate de prepoziţii specifice:
complement circ. de loc, de timp, atribut pronominal prepoziţional, nume predicativ
Vocativ: fără funcţii sintactice
■ pronumele reflexiv :
- formele accentuate şi neaccentuate, proprii, de persoana a III-a
- formele neaccentuate, împrumutate de la pron. personal, pers.I, II, sg. şi pl.
■ funcţiile sintactice ale pronumelui reflexiv:
- forme accentuate:
complement direct
complement indirect
unele complemente circumstanţiale (dacă sensul pronumelui permite ca enunţul să fie logic)
atribut pronominal prepoziţional
nume predicativ
- forme neaccentuate:
fără funcţii sintactice (reflexivitatea totală)
complement direct în acuzativ
complement indirect în dativ
atribut pronominal în dativ posesiv
■ pronumele de întărire şi adjectivul pronominal de întărire
■ formele pronumelui de întărire;
■ înlocuitor al substativului – ipostază rară: cu funcţia de subiect;
■ determinant al substantivului – ipostaza de adjectiv pronominal: cu funcţia de atribut adjectival.
■ pronumele posesiv şi adjectivul pronominal posesiv
■ formele pronumelui posesiv;
■ funcţiile sintatice ale pronumelui posesiv:
Nominativ: subiect, nume predicativ, atribut apoziţional
Acuzativ: complemente (direct, indirect, de loc, de timp şi de mod),
atribut pronominal prepoziţional, nume predicativ
Dativ: complement indirect
Funcţii în D. cu pronume precedate de prepoziţii specifice:
complement circ. de mod, atribut pronominal prepoziţional, nume predicativ
Genitiv: atribut pronominal genitival şi nume predicativ
(art. posesiv – genitival: alor)
Funcţii în G. cu pronume precedate de prepoziţii specifice:
complement circ. de loc, de timp, atribut pronominal prepoziţional, nume predicativ
Vocativ: fără funcţii sintactice
■ adjectivul pronominal posesiv, cu funcţia de atribut adjectival
Pronumele cu forme personale. Adjectivele pronominale.
■ pronumele demonstrativ şi adjectivul pronominal demonstrativ
■ formele pronumelui demonstrativ
de apropiere
de depărtare
de identitate
de diferenţiere (de apropiere şi de depărtare)
■ funcţiile sintatice ale pronumelor demonstrative:
Nominativ: subiect, nume predicativ, atribut apoziţional
Acuzativ: complemente (direct, indirect, de loc, de timp şi de mod),
atribut pronominal prepoziţional, nume predicativ
Dativ: complement indirect
Funcţii în D. cu pronume precedate de prepoziţii specifice:
complement circ. de mod, atribut pronominal prepoziţional, nume predicativ
Genitiv: atribut pronominal genitival şi nume predicativ
(art. posesiv – genitival: alor)
Funcţii în G. cu pronume precedate de prepoziţii specifice:
complement circ. de loc, de timp, atribut pronominal prepoziţional, nume predicativ
Vocativ: fără funcţii sintactice
■ adjectivele pronominale demonstrative, cu funcţia de atribut adjectival
■ pronumele interogativ şi adjectivul pronominal interogativ
■ formele pronumelor interogative
■ funcţiile sintatice ale pronumelor interogative:
Nominativ: subiect, nume predicativ, atribut apoziţional
Acuzativ: complemente (direct, indirect, de loc, de timp şi de mod),
atribut pronominal prepoziţional, nume predicativ
Dativ: complement indirect
Funcţii în D. cu pronume precedate de prepoziţii specifice:
complement circ. de mod, atribut pronominal prepoziţional, nume predicativ
Genitiv: atribut pronominal genitival şi nume predicativ
(art. posesiv – genitival: alor)
Funcţii în G. cu pronume precedate de prepoziţii specifice:
complement circ. de loc, de timp, atribut pronominal prepoziţional, nume predicativ
Vocativ: fără funcţii sintactice
■ adjectivele pronominale interogative, cu funcţia de atribut adjectival
■ pronumele relativ şi adjectivul pronominal relativ
■ formele pronumelor relative
■ funcţiile sintatice ale pronumelor relative:
Nominativ: subiect, nume predicativ, atribut apoziţional
Acuzativ: complemente (direct, indirect, de loc, de timp şi de mod),
atribut pronominal prepoziţional, nume predicativ
Dativ: complement indirect
Funcţii în D. cu pronume precedate de prepoziţii specifice:
complement circ. de mod, atribut pronominal prepoziţional, nume predicativ
Genitiv: atribut pronominal genitival şi nume predicativ
(art. posesiv – genitival: alor)
Funcţii în G. cu pronume precedate de prepoziţii specifice:
complement circ. de loc, de timp, atribut pronominal prepoziţional, nume predicativ
Vocativ: fără funcţii sintactice
■ adjectivele pronominale relative, cu funcţia de atribut adjectival
■ pronumele nehotărât şi adjectivul pronominal nehotărât
■ formele pronumelor nehotărâte, simple şi compuse
■ funcţiile sintatice ale pronumelor nehotărâte:
Nominativ: subiect, nume predicativ, atribut apoziţional
Acuzativ: complemente (direct, indirect, de loc, de timp şi de mod),
atribut pronominal prepoziţional, nume predicativ
Dativ: complement indirect
Funcţii în D. cu pronume precedate de prepoziţii specifice:
complement circ. de mod, atribut pronominal prepoziţional, nume predicativ
Genitiv: atribut pronominal genitival şi nume predicativ
(art. posesiv – genitival: alor)
Funcţii în G. cu pronume precedate de prepoziţii specifice:
complement circ. de loc, de timp, atribut pronominal prepoziţional, nume predicativ
Vocativ: fără funcţii sintactice
■ adjectivele pronominale nehotărâte, cu funcţia de atribut adjectival
■ pronumele negativ şi adjectivul pronominal negativ
■ formele pronumelor negative
■ funcţiile sintatice ale pronumelor negative:
Nominativ: subiect, nume predicativ, atribut apoziţional
Acuzativ: complemente (direct, indirect, de loc, de timp şi de mod),
atribut pronominal prepoziţional, nume predicativ
Dativ: complement indirect
Funcţii în D. cu pronume precedate de prepoziţii specifice:
complement circ. de mod, atribut pronominal prepoziţional, nume predicativ
Genitiv: atribut pronominal genitival şi nume predicativ
(art. posesiv – genitival: alor)
Funcţii în G. cu pronume precedate de prepoziţii specifice:
complement circ. de loc, de timp, atribut pronominal prepoziţional, nume predicativ
Vocativ: fără funcţii sintactice
■ adjectivele pronominale negative, cu funcţia de atribut adjectival
4. NUMERALUL
■ numeralul ordinal - forme
■ numeralul cardinal: propriu-zis, fracţionar, colectiv, multiplicativ, adverbial – forme
■ valorile numeralului: substantivală, adjectivală şi adverbială
■ funcţiile numeralului:
- valoare substantivală -
Nominativ: subiect, nume predicativ, atribut apoziţional
Acuzativ: complemente (direct, indirect, de loc, de timp şi de mod),
atribut prepoziţional, nume predicativ
Dativ: complement indirect
Funcţii în D. cu numerale precedate de prepoziţii specifice:
complement circ. de mod, atribut prepoziţional, nume predicativ
Genitiv: atribut genitival şi nume predicativ
(art. posesiv – genitival: al, a, ai ale)
Funcţii în G. cu numerale precedate de prepoziţii specifice:
complement circ. de loc, de timp, atribut prepoziţional, nume predicativ
Vocativ: fără funcţii sintactice
- valoare adjectivală -
atribut adjectival
- valoare adverbială -
complement circumstanţial de mod
■ Determinanţii substantivului
5. ADJECTIVUL ŞI LOCUŢIUNEA ADJECTIVALĂ
■ adjectivul propriu-zis şi locuţiunea adjectivală;
■ variabilitatea adjectivului:
variabile
două terminaţii (şi patru forme flexionare / şi trei forme flexionare)
o terminaţie (două forme flexionare)
■ acordul în gen, număr şi caz cu substantivul determinat;
■ funcţiile sintactice ale adjectivului:
atribut adjectival (acord : N. / Ac. / G. / D. / V.)
nume predicativ (întotdeauna în nominativ)
■ gradele de comparaţie / adejective fără grade de comparaţie:
Pozitiv
comparativ (de superioritate, de egalitate şi de inferioritate)
superlativ (relativ – de superioritate şi de inferioritate – şi absolut)
■ mijloace expresive de redare a superlativului absolut.
■ Părţile de vorbire neflexibile (la nivelul clasei a VI-a)
6. Adverbul şi locuţiunea adverbială
■ clasificarea adverbelor şi locuţiunilor adverbiale, după ceea ce exprimă: de loc, de timp, de mod, de cauză, de scop;
■ clasificarea adverbelor şi locuţiunilor adverbiale, după formă: simple şi compuse;
■ gradele de comparaţie:
Pozitiv
comparativ (de superioritate, de egalitate şi de inferioritate)
superlativ (relativ – de superioritate şi de inferioritate – şi absolut)
- invariabilitatea articolului adjectival (demonstrativ): cel la superlativ relativ
■ funcţiile sintactice ale adverbelor şi locuţiunilor adverbiale/ adverbe fără funcţii sintactice:
complemente circumstanţiale: de loc, de timp, de mod, de cauză şi de scop
atribut adverbial
nume predicativ
predicat verbal
■ adverbe relative.
7. Interjecţia
■ clasificarea interjecţiilor după ceea ce exprimă: propriu-zise şi onomatopeice ;
■ clasificarea interjecţiilor după formă: simple şi compuse;
■ funcţiile sintactice ale interjecţiilor:
complement circumstanţial de mod
atribut interjecţional
predicat verbal
nume predicativ
mai rar: subiect, complement direct şi indirect
■ interjecţii fără funcţie sintactică.
8. Prepoziţia şi locuţiunea prepoziţională
■ prepoziţii şi locuţiuni prepoziţionale cu regim de acuzativ;
■ prepoziţii şi locuţiuni prepoziţionale cu regim de dativ;
■ prepoziţii şi locuţiuni prepoziţionale cu regim de genitiv.
9. Conjuncţia şi locuţiunea conjuncţională
■ coordonatoare şi subordonatoare;
■ rolul conjuncţiilor coordonatoare (copulative, adversative, disjunctive, conclusive) în propoziţie şi frază; exemple;
■ rolul conjuncţiilor subordonatoare în frază; exemple.
IV. SINTAXA:
■ propoziţia principală şi propoziţia secundară;
■ fraza formată din propoziţii principale şi propoziţii secundare;
■ elementele de relaţie în frază: conjuncţiile (copulative, adversative, disjunctive, conclusive) în propoziţie şi frază;
■ elementele de relaţie în frază: pronume şi adjective relative şi nehotărâte, adverbe relative
■ coordonarea prin conjuncţii (coordonare copulativă, adversativă, disjunctivă, conclusivă) şi prin juxtapunere; subordonarea;
■ regentă şi subordonată;
■ funcţii sintactice.
- pentru clasa a VIII-a:
noţiunile din clasa a VII-a la care se adaugă capitolele de clasa a VIII-a:
I. FONETICA:
■ sunetul; litera; corespondenţa dintre ele;
■ sunetele limbii române: vocale, consoane, semivocale;
■ diftongi, triftongi, vocale în hiat;
■ transcrierea fonetică a cuvintelor;
■ grupuri de sunete / litere;
■ despărţirea în silabe;
■ accentul.
II. LEXICUL:
■ vocabularul limbii române
■ cuvântul – unitate de bază a vocabularului
■ mijlocul intern de îmbogăţire a vocabularului: derivarea;
■derivarea cu sufix, derivarea cu prefix, derivarea parasintetică;
■ cuvânt de bază;
■ rădăcina (radicalul);
■ sufixe şi prefixe;
■ sinonime;
■ antonime;
■ paronime;
■ omonime.
III. MORFOLOGIA (toate noţiunile din clasele V-VII)
IV. SINTAXA:
■ propoziţia principală şi propoziţia secundară;
■ fraza formată din propoziţii principale şi propoziţii secundare;
■ elementele de relaţie în frază: conjuncţiile (copulative, adversative, disjunctive, conclusive) în propoziţie şi frază;
■ elementele de relaţie în frază: pronume şi adjective relative şi nehotărâte, adverbe relative
■ coordonarea prin conjuncţii (coordonare copulativă, adversativă, disjunctivă, conclusivă) şi prin juxtapunere; subordonarea;
■ regentă şi subordonată;
■ funcţii sintactice:
subiect
predicat
complemente necircumstanţiale: directe, indirecte, de agent
atribut:
atribut substantival (apoziţional, prepoziţional, genitival)
atribut pronominal (apoziţional, prepoziţional, genitival)
atribut adjectival
atribut verbal
atribut adverbial
atribut interjecţional
■ felul propoziţiilor subordonate:
prop. subiective
prop. predicative
prop. atributive
prop. completive directe
prop. completive indirecte
ANEXA 3
VARIANTE DE SUBIECTE
CLASA a V-a
Se dă textul:
Aburii uşori a nopţii ca fantasme se ridică / Şi, plutind deasupra luncii, printre ramuri se despică./ Râul luciu se-ncovoaie sub copaci ca un balaur / Ce în raza dimineţii mişcă solzii lui de aur. (...) // (...) Şi gândirea mea furată se tot duce-ncet la vale / Cu cel râu care-n veci curge, făr-a se opri din cale. / Lunca-n giuru-mi clocoteşte; o şopârlă de smarald / Cată ţintă lung la mine, părăsind nisipul cald. (Vasile Alecsandri: „Malul Siretului”)
Se cere:
I. FONETICĂ (20 puncte)
1. Găseşte două cuvinte care să conţină diftongi şi două cuvinte care să conţină vocale în hiat. – 4p (1+1+1+1)
2. Precizează câţi diftongi sunt în versul dat şi scrie-i, precizând care este vocala şi care este semivocala:“Râul luciu se-ncovoaie sub copaci ca un balaur”.-4p (1+1+0,50+0,50+0,50+0,50)
3. Scrie, pe foaia de concurs, varianta corectă (a / b / c / d): – 4p
În versul “ Ce în raza dimineţii mişcă solzii lui de aur ”, există (în ordinea în care apar):
a. hiat + hiat + diftong + diftong
b. diftong + diftong + diftong + diftong
c. diftong + diftong + diftong + hiat
d. hiat + hiat + diftong + hiat
4. Transcrie fonetic următorele cuvinte, precizând numărul de litere şi numărul de sunete: duce, giuru. – 4p (2p. -1+0,50+0,50- + 2p. -1+0,50+0,50-)
5. Ai următorul enunţ: “Ei ne-au dat prea multe detalii despre discuţiile cu dumneaei.”. Pe foaia de concurs, vei scrie varianta corectă (a / b / c / d): – 4p
a. în enunţ există: un triftong, cinci diftongi şi un hiat;
b. în enunţ există: trei triftongi, trei diftongi şi un hiat;
c. în enunţ există: doi triftongi, patru diftongi şi un hiat;
d. în enunţ există: un triftong, patru diftongi şi două hiaturi.
II. LEXIC (20 puncte)
6. Găseşte, în textul de mai sus, două cuvinte derivate. Explică cum s-au format, precizând cuvântul de bază, rădăcina, sufixele / prefixele, tipul derivării. – 4p (2+2)
7. Formează de la cuvintele “râu”, “cald” două derivate cu sufix diminutival. Subliniază sufixul diminutival. – 4p (2+2)
8. Dă sinonimele contextuale pentru următoarele cuvinte: fantasme, furată, -ncet, clocoteşte. – 4p (1+1+1+1)
9. Alcătuieşte un enunţ prin care să explici omonimia cuvântului “mine”, din textul dat. – 4p
10. Formulează două enunţuri pentru a demonstra paronimia cuvintelor “cale / care”. – 4p (2+2)
III. MORFO-SINTAXĂ (70 puncte)
11. Rescrie patru substantive articulate hotărât, cu articol de N.-Ac., singular, feminin sau masculin. – 4p (1+1+1+1)
12. Transcrie, din text, patru prepoziţii diferite, monosilabice, cu regim de acuzativ. – 4p (1+1+1+1)
13. Extrage din text un substantiv epicen şi un substantiv defectiv de plural. – 4p (2+2)
14. Precizează cazul şi funcţia sintactică pentru următoarele substantive: aburii, (printre) ramuri, dimineţii, (de) smarald. – 4p (1-0,50+0,50 + 1-0,50+0,50 + 1 -0,50+0,50 + 1 -0,50+0,50)
15. Alcătuieşte propoziţii cu substantivul “balaur” care să îndeplinească următoarele funcţii sintactice: atribut substantival prepoziţional (acuzativ), nume predicativ (acuzativ), atribut substantival genitival şi nume predicativ (genitiv). – 4p (1+1+1+1)
16. Extrage, din text, două pronume personale, de persoana I, singular şi precizează dacă prezintă formă accentuată sau neaccentuată.- 2p (0,50+0,50+0,50+0,50)
17. Precizează cazul şi funcţia sintactică a următorului pronume: lui – 1p (0,50 + 0,50)
18. Alcătuieşte propoziţii în care pronumele personal “lui” să îndeplinească următoarele funcţii sintactice: atribut pronominal genitival şi nume predicativ în genitiv. –2p (1+1)
19. Arată, prin enunţuri, valorile morfologice diferite ale cuvântului “o” (se vor face enunţuri cu patru valori morfologice diferite). – 4p (1+1+1+1)
20. Extrage, din text, două adjective variabile cu două terminaţii şi patru forme flexionare. – 1p (0,50 + 0,50)
21. Precizează funcţia sintactică a adjectivului “luciu” şi alcătuieşte un enunţ în care să îndeplinească o altă funcţie sintactică. – 2p (1+1)
22. Trece adjectivul “cald” la următoarele grade de comparaţie: – 2p (0,50+0,50+0,50+0,50)
- comparativ de superioritate;
- comparativ de egalitate;
- superlativ relativ de inferioritate;
- superlativ absolut.
23. Trece verbul “clocoteşte” la următoarele moduri şi timpuri, la persoana a III-a, singular: - 3p (0,50+0,50+0,50+0,50+0,50+0,50)
- modul indicativ, timpul imperfect;
- modul indicativ, timpul mai-mult-ca-perfect;
- modul indicativ, timpul viitor anterior;
- modul indicativ, timpul viitor popular;
- modul conjunctiv, timpul prezent;
- modul condiţional-optativ, timpul perfect.
24. Creează patru propoziţii în care verbul la infinitiv, prezent “a se opri” să îndeplinească următoarele funcţii sintactice: subiect, nume predicativ, atribut verbal, complement circumstanţial de timp. – 4p (1+1+1+1)
25. Găseşte, în textul dat, un adverb de mod, precizează-i funcţia sintactică şi alcătuieşte cu el o altă propoziţie în care să îndeplinească o altă funcţie sintactică, precizând-o. – 2p (0,50+0,50+0,50+0,50)
26. Alcătuieşte cu interjecţia “buf” două propoziţii în care să aibă funcţiile sintactice: predicat verbal, respectiv complement circumstanţial de mod. – 1p (0,50+0,50)
27. Ai următoarele situaţii:
a. Ion şi Ioana mă plac.
b. A venit şi Ion.
c. Şi! Fă linişte!
d. « Şi » este o parte de vorbire neflexibilă.
Precizează pentru fiecare situaţie valoarea morfologică a cuvântului subliniat şi funcţia sintactică. - 4p (1p -0,50+0,50 + 1p -0,50+0,50 + 1p -0,50+0,50 + 1p -0,50+0,50)
28. Construieşte o propoziţie după următoarea structură: Subiect (substantiv comun, simplu) + Atribut adjectival (adjectiv propriu-zis, simplu) + Predicat verbal (verb predicativ la indicativ, perfect compus) + Complement circumstanţial de loc (prepoziţie + substantiv comun, simplu) + Atribut pronominal genitival (pronume personal, persoana a III-a, singular) + Atribut substantival prepoziţional (prepoziţie + substantiv, comun, simplu). – 6p (1+1+1+1+1+1)
29. Alcătuieşte o propoziţie după următoarea structură: Atribut adjectival (numeral cardinal propriu-zis cu valoare adjectivală “cele două”) + Subiect (substantiv comun, simplu) + Predicat verbal (verb predicativ la indicativ, imperfect) + Complement circumstanţial de loc (prepoziţie + substantiv comun,simplu) + Complement circumstanţial de mod (adverb de mod de comparaţie + substantiv comun, simplu) + Atribut pronominal genitival (pronume personal, persoana a III-a, plural). – 6p (1+1+1+1+1+1)
30. Analizează următoarea frază: “Ioana nu mi-a spus că Ionel ar fi luat o notă mai mare dacă l-aş fi ajutat mai mult.”. - 3 + 0,50 + 0,50 + 6 = 10 puncte
Altgoritm de lucru:
- sublinierea cu o linie a predicatelor, precizarea felului lor (se va scrie deasupra predicatului dacă este verbal sau nominal) şi numerotarea acestora (1,2 etc.); - 3p. - 0,25+0,25+0,25; - 0,50+0,50+0,50; - 0,25+0,25+0,25
- încercuirea elementelor de relaţie (pentru clasa a V-a: doar conjuncţiile coordonatoare şi subordontoare); - 0,50p
- delimitarea frazei în propoziţii şi numerotarea acestora; - 0,50p
- felul lor (după toate clasificările învăţate: principale/secundare; enunţiative/interogative, afirmative/negative; simple/dezvoltate; regenta propoziţiei nr. .../subordonata propoziţiei nr. ...) – 3 propoziţii cu punctajul: 0,50+0,50+0,25+0,25+0,50 = 2p. ; 2p. • 3 = 6p.
■ SUBIECTUL I: 20 PUNCTE
■ SUBIECTUL II: 20 PUNCTE
■ SUBIECTUL III: 70 PUNCTE
PUNCTAJ MAXIM:110 PUNCTE
! NOTĂ SE ACORDĂ 10 PUNCTE DIN OFICIU.
TOTAL: 120 PUNCTE
