Mulţumiri şi... tot parfumul liliacului din curtea şcolii - tuturor celor care ne-au fost alături (într-un fel sau altul...)

Catedra de română din C.N. "Mircea cel Bătrân" a organizat:

Vineri 10 aprilie 2009 -Felicitări doamnei profesor drd. Geanina Avram Oprea

Câteva imagini din timpul susţinerii lucrării.

De asemenea, cu voia
domnului profesor universitar doctor D. H. C. VICTOR V. GRECU,
Cercetător ştiinţific principal I al Academiei Române şi Conducător ştiinţific de doctorat al Universităţii "Lucian Blaga", Sibiu
-ne permitem să reproducem un fragment din Referat asupra lucrării metodico-ştiinţifice pentru obţinerea gradului didactic I în învăţământ cu tema LIMBAJUL PERIFERIEI ÎN PROZA ROMÂNEASCĂ elaborată de profesor drd. Geanina Avram:

"Dacă multe, sau toate lucrările de grad, ar fi aşa -şi nu numai pe hârtie ci şi în travaliul predării- atunci învăţământul românesc, salvat de tirania tiparelor şi blestemul şabloanelor şi al reformelor incineratoare, şi-ar redobândi statura, grandoarea, eficienţa de odinioară, primenite prin înălţarea la înnoirile şi cerinţele vremurilor actuale, ca un veritabil laborator făuritor de conştiinţe, de voinţe şi de înţelepciune, iar strălucirea performanţelor ar întrece soarele! Căci diagonala care traversează întinsurile lucrării, care îi dă strălucire şi har, a cărei incandescenţă însufleţeşte şi înnobilează întreaga operă, este iubirea neostoită, patetică şi inegalabilă, tonica iubire d eprofesiune, de elevi, de oameni, de tot ceea ce este demn şi pur, o supremă şi vibrantă mărturie a crezului slujirii la altarul iubirii de oameni! Iar aceasta onorează deopotrivă, pe autor, dar mai ales ea aduce cinstire Colegiului în care predă, cât şi Inspectoratului Şcolar Judeţean pentru veghea permanentă şi înţeleaptă şi izbânzile pârguite din împlinirea tenace, clarvăzătoare şi roditoare a harului didactic al creaţiei, crezând că numai creaţia poate elibera pe om de sub tirania timpului şi blestemul morţii..."

Fie ca Lumina Sfântă să ne inunde sufletele...

In perspectiva destinului său, omul aşteaptă cu încredere şi speranţă :
"Conştiinţa umană universală aşteaptă şi crede într-o salvare a omului… Aşteptarea este un instinct adânc al firii omeneşti, credinţa este puterea tainică dată omului deodată cu oricare religie", spune Dumitru Stăniloae.